SCHIMBURI DE ECHIPAJ – NO WAY DOWN THE GANGWAY!

Descarcă aplicația cadeti.ro | cadet de România

Ai parte de notificări pentru postările noi și în plus un aspect al conținutului și o funcționalitate adaptată pentru mobil.

Am scris despre colegii blocati pe nave, oameni aflati fie la limita epuizarii fizice sau psihice, ori poate financiare pe uscat, oameni pentru care schimburile reprezinta “portalul” dintre lumea profesionala si cea privata alaturi de cei dragi.

Navigatorii  sunt o categorie profesionala ce prin prisma contractelor de durata, chiar pot sa considere ca au o viata dubla, ‘’muncesc’’ pe ape si ‘’traiesc’’ pe uscat. Lesne de inteles ca pentru acestia abilitatea de a calatori liber de la nava spre casa sau invers, este efectiv vitala.

Omenirea trece printr-o criza socio-economica grava care afecteaza tot ce ne inconjoara si desi nu este pentru prima data cand se intampla in istorie, se pare ca ne-a luat total prin surprindere…. again !!!?.  

Prima masura generala a fost sa ‘’shut and lock down the world’’, cand la inceputul pandemiei s-au inchis granitele si circulatia persoanelor a fost sever restrictionata. Pe uscat lumea izolata in mare parte la domiciliu, si pe nave… notiunea de izolati este deja ceva oarecum natural…

Ulterior, desi mobilitatea s-a imbunatatit in general, pentru navigatori lucrurile au cam ramas incremenite in timp si spatiu, mai ales datorita faptului ca guvernele multor state, au intarziat in a lua masuri clare in ai considera pe navigatori lucratori cheie pentru societate, un statut care ar fi deschis orice granita sau restrictie de circulatie.

Avem totusi 13 tari care au recunoscut suportul vital adus de navigatori vietii de zi cu zi, printre care enumeram Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Indonezia, Olanda, Norvegia, Filipine, Arabia Saudita, Singapore, Emiratele Arabe Unite, Marea Britanie, SUA, toate fie puteri economice mondiale sau tari cu traditie in shipping, deci pe sleau mai mult decat direct interesate ca treaba sa mearga.

Chiar si asa deciziile de a permite repatrierea membrilor de echipaj si a colegilor lor sa vina la bord, variaza in functie de situatia nationala a fiecarei tari, si din aceasta cauza daca navigatorii ar fi incadrati in ‘’key workers’’ ar dobandi drept la libera circulatie indiferent de factorii locali.

In continuare multa lume considera si ca armatorii ezita sa faca schimburile din ratiuni economice. Poate exista un mare sambure de adevar, insa acestia au fost impinsi de la spate de agitatia creeata prin recomandarea opririi lucrului de catre ITF  sau eforturilor sutinute ale multor entitati din domeniu care incearca sa reglementeze aceasta operatiune in conditiile actuale prin adaptarea procedurilor si introducerea de noi clauze contractuale.

Sa constientizam totusi ca situatia comerciala actuala ii tine pe armatori din scurt, pietele de navluri sunt in momentul de fata comparabile cu nisipurile miscatoare, si orice pas gresit poate sa duca foarte usor la sfarsitul aventurii economice.

Surse din piata estimeaza ca pentru un schimb de echipaj ajungem si la costuri totale ce pot ajunge pana la 500000 USD , uneori si 820000 USD.

In unul din cazurile de mai sus vorbim de un schimb de 18 persoane din Coasta De Fildes  catre India via Franta pentru ca mai apoi sa zboare in Qatar de unde urmau sa ia un alt zbor catre destinatia finala. Planul de actiune s-a schimbat deoarece s-au inregistrat probleme legate de vize, vama si clearing de bagaje in baza noilor reglementari aparute pe timpil pandemiei

Armatorul s-a vazut nevoit sa duca nava in balast si fara angajare catre Anglia deoarece acolo navigatorii sunt considerati lucratori cheie si beneficiaza de derogari clare in privinta zborurilor si calatoriilor. Lloyd’s List estima ca pe zi nava iesita din piata pierde din chirii aproximativ 15000 USD zilnic si costurile cu combustibilii ajung si ele la 12000 USD. Acelasi armator a avut de origanizat recent inca un schimb fiind nevoit sa isi duca alta nava in balast din Africa de Vest catre Spania, voiaj ce adauga greutate in balanetele contabile ale companiei.

Chiar si asa odata ajunsi pe uscat navigatorii raman la ‘’mila’’ programelor de zbor, unde iarasi avem intarzieri majore, situatii in care uneori nici navele nu pot sa plece pana cand navigatorii nu au decolat (uzanta in portul Antwerp).

Probleme sunt intampinate si la plecarea in voiaj, un exemplu extrem de trist fiind cazul a 15 navigatori carora li s-a amanat zborul de mai multe ori astfel incat validitatea testului Covid-19 (48 ore) la momentul imbarcarii era depasita cu 11 minute asadar acestia nu au mai putut sa decoleze. In plus se aflau in tranzit pe aeroport incercand sa prinda un zbor de legatura cate nava. Intr-un final au fost nevoiti sa zboare inapoi in tara lor, bineinteles totul pe cheltuiala armatorilor.

Peste toate aceste costuri le mai adaugam si pe cele generate de agentii si autoritatile locale care simtind oportunitatea ajung sa incarce Disbursment Account-urile, astfel incat in unele porturi renumite la costul final se mai adauga intre 100000-150000 USD, pentru teste COVID 19, carantinari si alte servicii speciale aparute in urma pandemiei.

In astfel de conditii nu pot sa nu ma gandesc, cat de complicat poate sa fie atat financiar cat si logistic,atat pentru armatori cat si pentru colegii din birourile de operatiuni, pentru a putea sa aranjezi un schimb si bineinteles cat de crunt pentru cei aflati la nava sau acasa, caci cu totii suntem inconjurati de incertitudine.

Incheind intr-un stil mai amuzant asa cum spunea si un coleg de pe grup:

Tu ce parere ai?

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected !!
%d bloggers like this: