DEZVOLTAREA MARINEI COMERCIALE – partea IV

BALIZAJ și SEMNALE

Nu intră în cadrul acestei serii de postări descrierea, nici chiar sumară, a perfecționărilor aduse echipamentului porturilor mari, unde vapoarele încarcă în 24 de ore mii de tone de carbune, petrol, grâu, minereuri, semințe sau orice alte mărfuri în vrac. Mulțumită lor, unele vase comerciale ajung, in mod obișnuit să stea pe apă 330 de zile pe an; toate opririle lor. inclusiv acelea necesare curățăirií corpului și inspecției periodice a aparaturii, nu reprezintă nici mäcar o
zi din zece. Cu greu s-ar putea imagina o activitate mal mare.

Un astfel de rezultat nu se poate obține decât cu vase robuste, cărora vremea rea le este aproape indiferentă,și care pot urma în orice situație drumul cel mai scurt.

Descarcă aplicația cadeti.ro | cadet de România

Ai parte de notificări pentru postările noi și în plus un aspect al conținutului și o funcționalitate adaptată pentru mobil.

Acest lucru cerea, în primul rând, härți excelente. Numeroase misiuni hidrografice au lucrat în acest scop de-a lungul întregului secol al XIX-lea, și au obținut rezultate admirabile. Nu este exagerat să se spună că pentru anumite regiuni (țärmurlle Frantei de exemplu), liniile litoralului și relieful submarin sunt figurate pe hărțile maritime cu o exactitate cu mult mai bogată în amánunte decât aceea cu care sunt indicate deformările Pământuluí pe härțile de uscat. Se înțelege, de altfel, că așa trebuie să și fie: pe pământ drumurile sunt net trasate și se zăresc obstacolele; în schimb marinarii nu văd fundul mării și nu pot conta doar pe hărți ca să-și dea seama dacă locul prin care vor trece le oferă siguranță.

În imaginea alăturată vedem cum se iau relevmente la diferite repere la coastă. Acolo unde astfel de repere lipsesc, se construiesc altele în sensul acesta, și apar semnalele de-a lungul coastei , ca să fie văzute din larg, balize ridicate pe stânci, geamanduri indicând adâncimi mici sau limitele canalelor de acces în porturi. Pentru ca ele să nu rămână nefolositoare pe timp de ceață, unele din aceste geamanduri sunt înzestrate cu un clopot, pe care cea mai mică agitație a mării îl pune în mișcare sau cu un fluier, acționat de vânt. Această rețea de semnalizări optice și acustice s-a dezvoltat considerabil în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, paralel cu navigația cu aburi și în beneficiul acesteia.

În același timp se construiau nenumărate faruri pe țărmuri, în insule și chiar în largul mării. Prin culoarea focului lor, prin durata ocultațiilor sau prin ritmul sclipirilor, aceste faruri cu semnale atât de variate permiteau nu numai să se recunoască apropierea de țărm, ci și să se identifice pozițiile respective. Unele zone periculoase, ca împrejurările portului Brest, sunt iluminate de o jumătate de veac printr-un sistem de focuri destul de numeroase și destul de ușor de deosebit unul de altul, pentru ca să se poată urma drumul printre ele tot atat de usor și noaptea ca și ziua.

O altă contribuție importantă la siguranța navigației a fost “regulamentul internațional destinat evitării abordajelor pe mare”, care datează din 1862. Marinele engleză și franceză stabiliseră de ceva timp, fiecare în parte, indicații asupra naturii și pozițiilor focurilor de bord care trebuiau aprinse noaptea și asupra măsurilor de luat pe vreme cu ceață, în fine, asupra manevrelor de efectuat în caz de pericol.

Dar astfel de reguli, dacă se aplică numai de către o singură țară, nu au mare importantă în acest domeniu internațional care este marea, și convenția din 1862, prima în genul său, a reprezentat un mare progres. Acest regulament a fost deseori modificat, pentru a se adapta la noile tipuri de nave, care nu existau la vremea promulgării lui. Bineînțeles că el nu este în măsura să împiedice cu totul dezastrele maritime, după cum nici în ziua de astăzi nu se întâmplă acest lucru; promulgarea acestuia a avut un mare rol în reducerea relativă a numărului vaselor pierdute în fiecare an în urma accidentelor, de la 4.1% in 1870 – o cifră enormă pe atunci, ajungând la 2.7% in 1890, și de atunci nu a încetat să scadă.

Tu ce parere ai?

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

error: Content is protected !!
%d bloggers like this: