Celor ce le va lipsi întotdeauna marea

Era pe vremuri o vorbă care spunea că, dacă ai baut o dată apă de tanc, nu te mai poți lăsa de marinărie. Am pățit la rândul meu acest lucru și, la două săptămâni după ce am sosit din primul voiaj, mi se făcuse din nou dor de ducă. A trebuit să aștept până vara următoare pentru a pleca din nou; eram cadet-student pe atunci.

Acum, bună vreme de atunci, mă găsesc acasă de ceva luni în condițiile în care mi s-a amânat plecarea. Dorul de mare, de nave și colegi, de navigat, de porturi și de mărfuri este acolo, la locul lui și încerc să îl mai liniștesc puțin privind la imaginile din voiajul trecut.

4 gânduri despre “Celor ce le va lipsi întotdeauna marea

  1. Foarte frumos. Bravo, si multumim, Marius. Foarte deep videoclipul! Saptamana viitoare imi ridic si eu carnetul de marinar. Abia astept ! <3
    Succesul si abundenta, fie de partea ta !

Lasă un comentariu