Despre succes

Am incercat si noi, iar uneori chiar am reusit, sa relatam povesti ale unor oameni care au reusit. In timp ce noi ne raportam la probleme de genul sa termin facultatea, cadetia, lansare pe rampa unei companii cat mai bine vazute ca treiar, salariu bunicel, nava buna/noua si alte aspecte de genul acesta, omul despre care veti citi in continuare este deja la un alt nivel. Firesc, noi suntem la inceput. Iar in sensul acesta am incercat (si nu ne vom opri aici) sa ii facem pe cei din jurul nostru, despre care noi am considerat ca au avut succes, sa ne vorbeasca despre ei si despre cum au reusit. La momentul acesta nu inteleg de ce unii nu accepta si ajung chiar sa spuna ca nu sunt interesati sa ofere informatii, binevenite pentru cei ce sunt la inceput de cariera, despre viata lor  profesionala!

Dar omul despre care veti citi in interviul de mai jos a acceptat sa ofere un interviu si sa ne dezvaluie tuturor aspecte despre succesul sau, de ce a acceptat sa vorbeasca despre persoana lui si multe alte lucruri ce te pot interesa. Eu unul iau ceea ce spune ca pe o reusita. Aceea catre care cred ca ne indreptam toti cei care credem in noi.

Cititi mai jos un interviu realizat de Stefania Enache. Sursa: www.ordineazilei.ro

Rares Iulian Simu face parte dintr-o comunitate profesionala restrictiva in care sunt inscrisi la nivel mondial doar 700 de specialisti. Ardeleanul, “adoptat” de orasul Constanta, a reusit sa-si construiasca o cariera intr-un domeniu cheie din sectorul energetic. Simu face parte din bransa “ client reprezentatives” si prin mana lui au trecut unele dintre cele mai importante proiecte dezvoltate de firme ca Total, Repsol, Exxon, Statoil, Maersk, ENI… In interviul de mai jos puteti descoperi un om, UN ROMAN, care a stiut cum sa-si creioneze propriul drum de succes. Iar pentru asta nu a avut nevoie de “ pile” de la partid.

Cum ati ajuns sa lucrati in acest domeniu, care au fost studiile pe care le-ati urmat, in ce consta activitatea dumneavoastra zilnica?

In Constanta am absolvit Scoala Generala 29 la fel si Liceul “Mihail Eminescu”.In 1990 am fost acceptat ca student la Academia Navala “Mircea cel Batran” din Constanta, academie absolvita cu brio in 1995… Nu am fost un student model, chiar ma pot “lauda” cu restante, iar doua dintre ele duse pana in etapa finala de “re-re”… In urmatorii zece ani am navigat pe puntea de comanda a multor tipuri de nave comerciale cum ar fi tancuri petroliere, gaziere, chimice si produse finite, containere, nave tip RO-RO, bulk-carriers, etc. In decursul acestor ani am urmat cursurile de specializare obligatorii si suplimentare cerute de reglementarile internationale [IMO, STCW, etc.] dupa care a urmat perioada “Nigeria”.

Din acel moment mi-am dat seama ca fara studii certificate si recunoscute la nivel international viitorul in noul domeniu de activitate poate fi foarte usor compromis. Asa ca in 2006 am devenit printre primii cinci romani inscrisi si recunoscuti de IRCA [International Recognised Certified Auditors] din Marea Britanie… Dupa primul curs de Lead Auditor in domeniul maritim, asociat ISO 9001-2001 au urmat altele precum pachetul complet de cursuri recunoscute de OSHA [Occupational Safety and Health Association] din USA, incluzand pachetele manageriale… Ca idee, OSHA reprezinta cel mai inalt for legislativ din Statele Unite ce reglementeaza toate aspectele privitoare la securitatea muncii in toate domeniile de activitate…

Aici pot specifica faptul ca sunt membru in boardul unei institiutii de training…

Dupa aceasta etapa au urmat si altele. Am facut cursuri de investigator accidente, am obtinut o serie de recunosteri internationale. Aici pot da ca exemplu IIRSM (International Institute of Risk and Safety Management) din Marea Britanie. Am fost acceptat ca membru cu drepturi depline de catre ASSE (American Society of Safety Engineer) din Statele Unite si IECO (International Energy Consultants Organisation) din Marea Britanie. Fac parte din ASSE din 2007 si singurul roman care a reusit acest lucru. In cazul IECO, sunt singurul membru cu statut de persoana independent. Stau alaturi de marile agentii de consultanta la nivel international]… Lista poate continua…

Ce regim de lucru aveti?

Incepand cu anul 2009 de cand am fost acceptat in bransa “client representatives” am fost contactat in mod constant de catre agentii cu profil de consultanta offshore care imi propun colaborari cu top-ten companii petroliere pentru diferite proiecte in domeniu. Lucrez in regim de colaborare “freelancer” doar pe durata proiectului in cauza, fiind sub clauza de confidentialitate pentru un minim de 12 luni. Aceasta clauza de confidentialitate se refera la interdictia de a publica sau comunica tertelor parti date statistice sau de achizitie referitoare la proiectul in curs.

Cum va alegeti clientii? Sau va aleg ei?

Colaborez cu un numar limitat de agentii de consultanta gen “head-hunters” din Marea Britanie, Norvegia, Franta… Acestea sunt contactate in mod direct de catre companiile E&P (Exploration and Production). Efectiv, contractul de colaborare si consultanta este semnat intre respectiva agentie si mine. Am fost pus in situatia in care anumiti client din zone sensibile sa ma “oblige” sa semnez documente contrasemnate de catre ministrii de resort din tarile respective in care specificam si confirmam ca in situatia unui accident [poluare, accident de munca, coliziune maritime cu efecte nedorite, etc] eu ca si consultant sunt direct raspunzator de efecte, si nu clientul pe care il reprezentam la momentul respectiv. Din lista celor pe care i-am reprezentat cu succes in timpul proiectelor pot aminti numele catorva companii precum Total, Repsol, Exxon, Statoil, Maersk, ENI…

“Vreau sa arat ca succesul apartine tuturor, acesta doar trebuie activat…”

Mi-ati spus ca nu va desfasurati activitatea in Romania. Puteti detalia?

Nu lucrez in Romania, deoarece activitatile si nisa pe care m-am axat in ultimii aproximativ 10 ani nu au corespondent in tara noastra… Deocamdata, nivelul la care se fac explorarile si exploatarile petroliere (aici le includ pe cele de petrol, gaze, dar si pe cele derivate, precum gazele de sist) este unul redus.

De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca pe parte de explorare si exploatare offshore, in domeniul maritim, istoria ne arata ca in afara de cele patru platforme romanesti “plantate” in anii 80, nu au mai avut loc astfel de activitati majore (subliniez majore) pana in urma cu trei ani… Un alt motiv pentru care nu activez in Romania tine de mentalitatea existenta in randul jucatorilor din domeniu de la noi in tara … Nu o data mi s-a spus “Rares, nu uita ca ai totusi pasaport romanesc…” si au preferat sa plateasca expati in continuare…

Deschide drumul pentru gigantii energetici

Sunteti singurul roman care practica acest job. Cum s-a intamplat? In ce consta activitatea dumneavoastra?

In timpul ultimului proiect cu FUGRO (undeva prin Marea Mediterana), performantele si calitatea prestatiei mele au fost apreciate de catre unul dintre reprezentantii clientului, care mi-a propus oportunitatea de a ma recomanda pentru a intra in cercul “client representative”. Asa se face ca in toamna anului 2009 am avut primul proiect cu atributii de “client representative” in domeniul offshore… Cu acordul tau, am sa descriu foarte pe scurt titulatura de “client representatives”.

Inainte ca o companie sa isi “planteze” o platforma intr-o anumita zona, se fac asa numitele prospectiuni seismice. O astfel de activitate poate sa dureze intre cateva saptamani si chiar mai mult de 24 de luni, angrenand intre doua pana la sapte sau cateodata opt nave cu roluri diferite (nave dedicate exclusiv cercetarilor seismice, nave stand-by, nave de aprovizionare, nave de asistenta, etc.). Un echipaj complet, pentru toate navele implicate poate ajunge chiar si la un total de peste 100 de persoane. In timpul acestei etape, se acumuleaza date despre structura fundului marii, configuratia rezervorului de hidrocarburi sau gaze, structura geologica, etc. Costurile zilnice (in care se includ absolut toate cheltuielile: salarii, combustibil, echipament tehnic, comunicatii, etc.) pot varia intre 200.000 Euro / USD si 550.000 Euro / USD… Repet costuri zilnice…

Un astfel de proiect este “dat” pe mana a doua, maxim trei persoane, asa numitilor “client representatives”, care la terminarea fiecarei secvente de achizitionare date isi dau “green light-ul” pentru acceptare sau respingere, in functie de datele si parametrii contractuali, timpii de realizare, erorile aparute, etc. Cu alte cuvinte, un proiect ce cumuleaza valori de zeci, sute de milioane de euro, chiar si peste valori de miliard (depinde de configuratia proiectului si resursele necesare) este dat pe mana celor doi sau trei oameni care reprezinta interesele clientului.

Tot in responsabilitatea “client representatives” intra si anumite recomandari cu privire la partea logistica a contractului. Ca idee, aceasta comunitate de “client representatives” se ridica la un total aproximativ de 700 de membrii… Este o comunitate foarte restrictiva, tocmai datorita responsabilitatilor si decizilor urgente si foarte bine consolidate ce se cer in “rutina” de zi cu zi.

Nu in ultimul rand trebuie amintit si apreciat suportul avut in anii de inceput din partea familiei, a sotiei mele Laura si a fetitei mele Alexia… Fara intelegerea, acceptul si motivarile avute din partea lor, probabil ca mi-ar fi luat mai mult timp sa ajung aici, unde sunt acum.

De ce ati ales sa vorbiti despre dumneavoastra?

Am ales sa vorbesc despre mine pentru a arata celor cu adevarat interesati de performanta ca se poate reusi si fara a fi implicat in actiuni politice sau fara a face parte din organizatii locale. Vreau sa arat ca succesul apartine tuturor, acesta doar trebuie “activat”…

Munca pe care o desfasurati o faceti singur sau aveti o echipa pe care o coordonati?

Asa cum am specificat mai sus, aceasta functie nu necesita existenta unei echipe. Toata responsabilitatea si clauzele decizionale sunt luate individual, de catre cei doi sau trei reprezentanti, pentru fiecare arie de expertiza in parte: calitate & procesare date si QHSE & Securitate Maritima.

Chiar daca pentru multi jobul reprezinta in primul rand o pasiune, apare si nevoia de bani. Jobul dumneavoastra este unul care merita din acest punct de vedere? Castigurile sunt constante sau in functie de activitatea derulata? Ne puteti oferi o medie lunara?

Din punct de vedere financiar aceasta pozitie de consultant executiv, tinand cont de responsabilitatile functiei, este recompensata corespunzator. Nivelul salarial si beneficiile fac parte din clauzele de confidentialitate, prin urmare nu pot specifica o suma exacta. Ce vreau sa specific este faptul ca nationalitatea, mai bine zis culoarea pasaportului nu conteaza. Toti consultantii ajunsi la acest nivel de top sunt recompensati in mod egal.

In ce tari ati lucrat?

Cred ca este mai usor sa specific sau sa enumar tarile in care NU am lucrat. Fara a avea pretentia ca sunt insiruite dupa un criteriu anume, pot mentiona urmatoarele: Norvegia, Danemarca, Rusia, Marea Britanie, Germania, Spania, Cipru, Congo, Angola, Nigeria, Camerun, Dubai… Sigur mai sunt cateva de care in acest moment nu imi aduc aminte dar lista mai sus mentionata se refera doar la perioada de dupa 2007. Daca ar fi sa mentionez si tarile vizitate in perioada 1995 pana in 2005 (cand profesam ca ofiter maritime), lista ar trebui sa fie copiata in conformitate cu indexul tarilor dintr-un atlas geografic.

Ce spune despre Romania si despre gazele de sist

Sectorul energetic este unul extrem de cautat, iar Romania este curtata de mari investitori straini care doresc sa dezvolte proiecte la noi in tara. Ce sanse are Romania sa-si joace rolul bine si sa castige cu adevarat din aceasta industrie?

Se pare ca tara noastra are resurse foarte mari, mult mai mari decat datele si cifrele aruncate in presa de anumiti ziaristi. Faptul ca acele companii petroliere din top-five international doresc sa faca explorare si exploatare in zona spune multe. Din nefericire, balcanismul ce caracterizeaza 65% din populatia tarii este extins pe toate palierele societatii noastre. Fie ca este vorba de jocuri politice, financiare si chiar sociale, informatiile de baza sunt strecurate in presa intr-un mod discret, eliminand astfel posibilitatea de a fi acuzati de tinerea informatilor intr-un mod secret. Sansele Romaniei de a deveni un jucator foarte important la nivel european si nu numai, sunt foarte mari, dar totul depinde de felul in care interesele nationale sunt puse in balanta in comparatie cu cele individuale sau de grup, oricare ar fi acela.

De cateva luni se duce acest razboi al gazelor de sist. Ce parere aveti?

Problema gazelor de sist… Marea majoritate ar spune ca este vorba de o problema dificil de abordat, foarte sensibila ce poate sa afecteze imaginea cuiva, in functie de care parte a biroului se afla. Ei bine, am sa incerc sa raspund scurt, la obiect si intransigent. De la bun inceput trebuie specificat ca exista o diferenta indubitabila intre procesele de EXPLORARE si cele de EXPLOATARE. Momentan, Chevron-ul se afla in pregatirea primei etape, cea de explorare seismica. Modalitatea de explorare folosind truck-urile vibratoare este tehnologia ce se foloseste la nivel international, atat in zonele “extravilane” cat si in interiorul oraselor!!! Ei bine, aceleasi echipamente sunt folosite in mod curent de catre diferite municipalitati europene, americane, asiatice, etc. in vederea radiografierii zonelor subterane ce urmeaza a fi folosite pentru constructia de noi tuneluri dedicate transportului public, ale noilor retele de canalizare sau altor constructii subterane folosite pentru alte scopuri, mai mult sau mai putin publice. Astfel, ca in acest moment, reactiile celor ce se opun explorarii gazelor de sist sunt inutile si fara rost.

Repet: in faza de explorare nu exista riscuri asociate ce pot dauna mediului sau habitantilor zonei in discutie. Prelucrarea si interpretarea datelor dureaza aproximativ 18 – 36 de luni, depinzand de complexitatea si de repetabilitatea achizitiilor de date. Faza de exploatare urmeaza acestei faze si impune respectarea tuturor normelor si standardelor nationale si international (standardele ISO), precum si reglementarilor adiacente nationale cu privire la normele de forare, poluare, preventii, refacerea mediului, etc. Parerea mea este ca autoritatile locale au timp suficient pentru a implementa, monitoriza si aplica toate aceste norme, regulamente si prevederi, in vederea evitarii unui posibil accident indiferent de natura lui (de munca, ecologic, industrial, etc.) cu efecte negative asupra locuitorilor din zona. Asta, bineinteles daca cei responsabili doresc cu adevarat acest lucru… Din punctul meu de vedere cred ca o abordare logica si cu adevarat constructiva a acestei probleme ar aduce mai multa liniste si obiectivitate in randul celor ce demonstreaza pro sau contra.

Sunteti inginer, o meserie care imediat dupa 1989 a fost trecuta in plutonul secund, fiind ridicati la rang de zei sociologii, economistii, etc. A redevenit inginerul vioara intai a economiei nationale?

Titulatura de inginer nu creeaza o aura specifica, suplimentara ce ajuta la formarea profesionala. Suntem cu totii foarte constienti de „inflatia” de diplome de absolvire si de licenta, eliberate in ultimii ani de catre un numar indefinit de facultati, colegii si universitati, aparute peste noapte. Mare parte dintre cei ce au terminat studiile superioare, au ales sa efectueze programe de master in domeniul absolvit. Din observatiile mele va comunic ca nici macar 10% dintre licentiatii si masteranzii ultimilor ani nu profeseaza cu succes in domeniul pe care si-au cladit dizertatia de final. Asta spune multe… De asemenea, la fel de bine avem cazuri in care dupa terminarea si absolvirea studiilor superioare, multi dintre licentiati au realizat ca profilul ales nu le este pe deplin potrivit si au hotarat sa isi schimbe “meseria de baza”, unii obtinand un foarte mare succes. Mai mult ca sigur, au fost si ei “in locul potrivit… la momentul potrivit…”…

Nu conteaza titulatura ce este printata sau scrisa de mana pe o foaie de hartie ce reprezinta dovada finalizarii studiilor superioare… Cunoastem medici care au devenit agenti de vanzari de mare succes la conducerea unor multinationale, profesori de matematica care au creeat retele de MLM, ingineri care au devenit transportatori… Ma stiu pe mine…

Si inca ceva: fiecare om are sanse egale de realizare. Cel care poate stopa acest drum catre varf este chiar el…

De ce ar trebui un tanar care acum urmeaza liceul sa se indrepte catre o specializare in domeniul tehnic?

Un tanar ce actualmente se afla pe bancile liceului ar trebui sa fie in primul rand constient ca informatiile si stilul de acumulare al acestora reprezinta baza formarii profesionale viitoare. Va invit la un test de imaginatie… Ochii inchisi si vizualizati ce s-a intamplat din anii 1993 pana in 2008… timp de 15 ani au fost scosi pe banda rulanta absolventi de ASE, economisti, contabili, etc. pentru ca era “trendy”… Imi aduc aminte de intrebarile anilor respectivi: si, la ce facultate esti? La Management International… La ASE… Era in perioada in care se infiintau zeci de firme peste noapte si contabilii erau vanati efectiv. Daca cineva le spunea ca peste zece ani toata activitatea de contabilitate se va reduce la apasarea unor taste, probabil nu eram in postura de a avea zeci de mii de absolventi cu licenta si masterate care mai de care mai pompoase si care in aceste zile fac cu totul altceva.

Nu sustin sau recomand indreptarea catre facultatile tehnice… Totul e ca cel care este in postura de a alege viitorul carierei sa priveasca un pic in viitor, intr-un mod vizionar si sa isi imagineze lumea de peste 20-30 de ani… E usor… A facut-o Jules Verne, Douglas Engelbart, Einstein, Steve Jobs, Reid Hoffman, Mark Zuckerberg si multi altii… Totul e sa se educe si sa stie dar mai ales sa vrea sa citeasca printre randuri si sa se rupa de falsele standarde si modele promovate in mod gresit de catre marea majoritate a departamentelor media (radio, TV, presa scrisa si online…). Sfatul pe care il dau este ca atunci cand alege “sa dea” la o facultate, acest lucru trebuie sa fie urmarea unei alegeri motivationale de viata si nu a uneia materiale…

In mod constant aud companii care se plang ca nu au specialisti. Ce ar trebui sa faca firmele respective pentru a forma echipe capabile? Cum ar trebui sa-si recruteze oamenii? Sa mearga in facultati, sa ofere burse?

Buna intrebare. In primul rand companiile care cu adevarat au succes pe piata nationala sau international stiu sa aprecieze valoarea celor pe care doresc sa ii pastreze sub umbrela companiei. Acestea nu se dau inapoi de la acordarea de beneficii financiare corespunzatoare rezultatelor obtinute de catre respectivul angajat. Companiile care se plang ca nu exista persoane specializate fac parte, din punctul meu de vedere, din categoria acelora ce doresc sa isi ascunda esecurile si non-productivitatea manageriala in spatele lipsei de specialisti in domeniu.

Motivarea din toate punctele de vedere, dezvoltarea unei atmosfere de lucru prietenoase, radiante, luminoase in cadrul companiei, relationarea directa si prietenoasa dintre angajat si angajator sunt doar cateva dintre exemplele ce imi vin acum in minte, pentru formarea unor echipe capabile, unite, productive si motivate. De ce peste 2.500 de medici au ales sa lucreze doar in Germania si peste 2.000 in Marea Britanie? De ce specialistii din domeniul IT, petrol, cercetare isi gasesc foarte usor un loc de munca permanent si stabil “afara”? Pentru ca exemplele de mai sus fac parte din organizarea manageriala la toate nivelurile intr-o companie ce intr-adevar doreste performanta. Oferta de burse din partea anumitor companii si acceptarea acestora de catre studenti este motivanta in momentul in care, la finalizarea studiilor, absolventul are garantia ca bagajul de cunostinte acumulat ii va fi rasplatit la adevarata valoare. In rest le numesc doar recrutare la nivel mediu…

Dumneavoastra cum v-ati gasit primul job?

Asa cum am amintit mai sus, nu este vorba de un prim contract… a fost o insiruire de momente in care am luat decizii majore, adevarate puncte de cotitura in cariera mea. Principalul moment il reprezinta ziua in care am acceptat sa renunt la cariera mea de ofiter maritim (dupa aproximativ zece ani de navigat pe puntea de comanda)… Am fost contactat de o agentie de crewing din Constanta si mi s-a oferit o pozitie inferioara celei detinute in acea perioada, in Nigeria, ca Safety Officer… Am acceptat pentru ca am privit-o ca o sansa de a patrunde in adevaratul sector offshore (explorare si productie), la fel ca si o oportunitate pentru a cunoaste mai de aproape ce inseamna adevaratul management naval, din interiorul head-office-ului. Astfel, am ajuns in timp foarte scurt sa trec de partea cealalta a biroului, din pozitia de ofiter maritim inspectat de catre auditorii companiei maritime la cea de reprezentant al companiei maritime.

Cand am ajuns in Nigeria, mi s-a spus clar: ai la dispozitie doua saptamani sa te pui la punct cu sistemul, cu cerintele si mai ales sa iti adaptezi modalitatea de lucru cu echipaje multinationale inclusiv nigerieni… As vrea sa amintesc doua nume: Derek Zurin si Christopher Jones. Sunt cei care m-au ajutat si apoi mi-au lasat dupa doua saptamani colanul de QHSE and Security Manager…

Va ganditi sa impartasiti si altora din experienta dumneavoastra si sa formati specilisti in domeniul dumneavoastra de activitate?

O alta poveste lunga… Sunt foarte sincer si deschis in aceasta problema… Mi-am oferit ajutorul si disponibilitatea de a ajuta (atentie, in mod gratuit) la promovarea domeniului offshore romanesc, atat pe plan national cat si pe plan extern, datorita marelui avantaj de a lucra si de a discuta direct cu persoane din very-high-top-management al celor mai mari companii Oil & Gas la nivel mondial… Cu alte cuvinte, mi-am oferit imaginea, experienta, background-ul si restul pentru a fi folosite in promovarea respectivelor companii… Ei bine, nu am primit nici un raspuns favorabil… un prieten foarte bun imi spunea ca greseala facuta a fost ca am specificat expresia “cu titlu gratuit…”… Mai departe nu comentez… Ca planuri de viitor… Da, este posibil sa incerc o activitate de training pentru domeniul in care activez in momentul in care voi fi constient ca aceste traininguri vor fi cu adevarat apreciate la adevarata lor valoare.

Cine este Rares Iulian Simu?

M-am nascut la poalele Feleacului, in Cluj-Napoca undeva prin anul 1972, mai exact in cea de-a cincisprezecea zi a lunii Mai. Eram cel de-al doilea fiu al parintilor mei, Dorina-Iuliana si Gheorghe Simu. Fratele meu, Horia Simu, avea aproape patru anisori cand am aparut pe lume. In anii ce au urmat, mama mea, o boema convinsa, a ales orasul Constanta ca loc de profesare a meseriei de dascal. A sustinut cursuri de limba engleza. Tatal meu, geolog de meserie, a urmat-o si asa am ajuns sa fim adoptati de Constanta, actualul oras de resedinta. Am urmat Scoala Generala Numarul 29 si liceul “Mihail Eminescu” din Constanta, absolvite in mod corespunzator in vara anului 1990. In toamna ce a urmat, am fost acceptat ca student la Academia Navala “Mircea cel Batran” pe care am absolvit-o cu brio in 1995… …

Din 1995 pana in 2005, am navigat in functia de ofiter maritim pana in anul 2005 cand pot spune ca “am fost in locul potrivit… am raspuns la telefon in momentul potrivit…”. In vara acelui an, mi s-a propus sa renunt la functia de ofiter maritim si sa trec pe functie de “safety officer”. Pentru urmatorii doi ani am lucrat ca si QHSE & Security Country Manager in Nigeria, reprezentand interesele companiei americane “Tidewater” [ http://www.tdw.com ], la acel moment numarul unu in lume ca numar de nave offshore.

Cand am preluat functia aveam un pic peste 33 de ani si raspundeam de aproximativ 38 de nave offshore, de diferite marimi, cu echipaje multinationale cuprinse intre 7 si 19 membrii in echipaj, incluzand cetateni nigerieni, americani, britanci, croati, nemti, ucrainieni, indieni,etc. Asta duce la un total de aproximativ de 550 de oameni, fara a socoti personalul auxiliar din birouri, aprovizionarea de la uscat, inca 40 de persoane… Din 2007 pana in 2009, am reprezentat cu brio interesele din acelasi domeniu [QHSE si Securitate Maritima] ale companiei olandeze numatrul unu pe plan mondial la prospectiuni geofizice, FUGRO [ http://www.fugro.com ]. Daca pot considera experienta precedenta alaturi de Tidewater ca fiind cornerstone-ul carierei mele, atunci fara indoiala, in cadrul FUGRO am invatat si am fost ajutat sa slefuiesc cunostintele brute aducandu-le aproape de perfectiune. Spre finele celui de-al doilea contract anual cu FUGRO, am fost remarcat de catre reprezentantii clientilor din timpul proiectului respectiv, care mi-au recomandat ca este momentul sa mai fac un pas spre varful piramidei…

Am anuntat FUGRO despre dorinta mea de a parasi compania, iar la mai putin de trei saptamani am fost acceptat in grupul “client representatives”. Si iata ca incepand cu anul 2009 am devenit membru al exclusivistului grup al consultantilor din domeniul petrol si gaz. Tin sa mentionez ca in continuare am legaturi cu cei din Tidewater, FUGRO si mai ales cu toate companiile E&P [Exploration and Production]… Sunt casatorit cu Laura-Mihaela din aprilie 2001. Avem o fetita de 10 anisori, Alexia-Rebeca. Parintii mei au disparut in anul 2007. Ma mai pot lauda cu fratele meu, Horia, ramas in Cluj-Napoca.

Lasă un comentariu